Central Press - Vremea în România

Vremea Costâna, sat din comuna Todirești

14 iulie 2026 3 min de citit Actualizat 7 septembrie 2026
Suceava Suceava, Romania
21°
Însorit
Resimțit 18°
Calitate aer: Bună
Vânt
10 km/h NNE
Umiditate
36%
Presiune
1024 mb
Index UV
0.1
Vizibilitate
10 km
Rafale
15 km/h
Prognoză orară
19:00
21°
💧1%
20:00
18°
💧3%
21:00
17°
💧10%
22:00
17°
💧11%
23:00
16°
💧11%
00:00
16°
💧12%
01:00
15°
💧13%
02:00
15°
💧13%
03:00
14°
💧13%
04:00
14°
💧13%
05:00
15°
💧10%
06:00
14°
💧10%

Pentru prognoza completă, clic aici

Vremea Costâna, sat din comuna Todirești

Costâna este un sat aparținând comunei Todirești, situat în sudul județului Suceava, într-o zonă de podiș.

Clima zonei

Zona are un climat temperat-continental, cu veri călduroase și ierni relativ moderate pentru regiune, precipitații constante pe parcursul anului.

Caracterul agricol

Agricultura rămâne activitatea principală, într-un peisaj rural specific sudului județului.

Biserica „Sfântul Gheorghe” din Costâna: Un monument istoric legat de moștenirea boierilor Cârstea

Biserica „Sfântul Gheorghe” din satul Costâna, comuna Todirești, reprezintă un edificiu de cult ortodox cu o bogată valoare istorică pentru județul Suceava. Clădirea a fost înscrisă pe Lista Monumentelor Istorice din județ încă din anul 2015, purtând codul de clasificare SV-II-m-B-05524.

Prima atestare documentară a unui lăcaș de închinare pe aceste meleaguri apare într-un uric din 15 martie 1490. Prin acel document, domnitorul Ștefan cel Mare confirma proprietățile Episcopiei Rădăuților peste un număr de 50 de biserici cu preoți, printre care era menționată și comunitatea religioasă de la „Gura Costânei”.

Istoria localității s-a schimbat semnificativ după ce partea de nord a Moldovei a fost anexată de Imperiul Habsburgic în anul 1774. La data de 11 noiembrie 1782, frații Ilie și Ion Cârste au revendicat o jumătate din moșia satului în fața Comisiei de delimitare a proprietăților. Pe parcursul secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, familia boierilor Cârstea (sau Cristea) a deținut domeniile din această zonă.

În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a finanțat din fonduri proprii ridicarea unui lăcaș de lemn de brad cioplit, care a primit hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Edificiul, destinat comunității locale de credincioși, a funcționat la început cu un iconostas din pânză.

Odată cu trecerea anilor, spațiul s-a dovedit neîncăpător. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea au luat decizia de a ctitori o biserică mult mai încăpătoare, din zidărie de piatră și cărămidă.

Vechiul lăcaș de lemn a fost dăruit locuitorilor din satul vecin Dănila. Credincioșii de acolo au mutat biserica din brad în anul 1812 și au reasamblat-o pe terenul lor pentru a servi nevoilor religioase ale comunității.

Conform cronicilor parohiale, numărul enoriașilor a cunoscut o creștere constantă în timpul administrației austriece:

  • În anul 1843, parohia număra 1.190 de credincioși, fiind patronată de Ianacachi de Cârste („von Kriste”)
  • În anul 1876, comunitatea ajunsese la 1.621 de persoane sub patronajul lui Nicolai de Cârste, avându-l ca paroh pe preotul Ioan Mandașevschi
  • În anul 1895, conducerea spirituală a fost preluată de preotul George Berariu, născut în 1854 și hirotonit în 1882, care a slujit comunitatea locală până după anul 1907

Un detaliu arhitectural și istoric extrem de important al Bisericii „Sfântul Gheorghe” din Costâna este reprezentat de pisania păstrată la intrare, scrisă în limba română cu caractere chirilice. Documentul sculptat în piatră oferă detalii prețioase despre ctitorii și perioada în care a fost înălțat acest sfânt lăcaș.