21°
Pentru prognoza completă, clic aici
Vremea Bădeuți, localitate din comuna Milișăuți
Bădeuți, parte a orașului Milișăuți, găzduiește ruinele fostei Curți Domnești, un obiectiv istoric legat de perioada medievală a Moldovei, situat în apropierea Mănăstirii Domnești din zonă.
Clima zonei
Localitatea are un climat temperat-continental, similar restului depresiunii Rădăuți, cu veri suficient de calde și ierni friguroase.
Moștenirea istorică
Vizitatorii interesați de istoria medievală a Moldovei pot combina o vizită la ruinele Curții Domnești cu explorarea Mănăstirii Domnești din apropiere, mai ales în sezonul cald, cu vreme stabilă.
- MEMORIA UNUI MONUMENT PIERDUT! Povestea ctitoriei lui Ștefan cel Mare pulverizate cu dinamită de trupele austro-ungare… vezi mai mult
- DINAMITATĂ DE ARMATA AUSTRO-UNGARĂ! Ce a mai rămas din biserica ridicată în sprijinul unei victorii istorice… vezi mai mult
- MISTERUL RUINELOR DE LA BĂDEUȚI! Cum a supraviețuit pisania veche de peste jumătate de mileniu distrugerilor din război… vezi mai mult
Biserica „Sfântul Procopie” din Bădeuți: Istoria și distrugerea unei ctitorii voievodale din Bucovina
În localitatea Bădeuți, aparținătoare din punct de vedere administrativ de orașul Milișăuți din județul Suceava, se găsesc ruinele Bisericii „Sfântul Procopie”. Lăcașul de cult reprezintă un important monument istoric din Bucovina, inclus pe Lista Monumentelor Istorice cu codul SV-II-m-A-05491, aria din jur având și statut de sit arheologic.
Rădăcinile lăcașului religios coboară până în vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), care a construit o primă biserică în zonă, dăruită ulterior Episcopiei de Rădăuți. Cu timpul, această prima construcție s-a degradat.
La data de 8 iulie 1481, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Procopie, Ștefan cel Mare a obținut o victorie militară majoră la Râmnicu Sărat împotriva domnului Țării Românești, Basarab al IV-lea cel Tânăr (Țepeluș).
Grigore Ureche consemnează în cronica sa că voievodul ar fi fost ajutat în luptă de Sfântul Procopie. În semn de mulțumire, domnitorul a ridicat între 8 iunie și 13 noiembrie 1487 o biserică din piatră cu hramul sfântului militar la Bădeuți, piatra de temelie consemnând detaliat victoria. Pisania salvată din distrugeri se găsește astăzi în lapidariumul Muzeului Național de Istorie al României din București.
Odată cu anexarea nordului Moldovei de către Imperiul Habsburgic în 1774, biserica a trecut sub nouă administrație. În 1790, edificiul a trecut prin lucrări masive de consolidare, ocazie cu care trei din cele patru turle au fost înlăturate, iar frescele exterioare au fost acoperite cu tencuială.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, arhitectul austriac Karl Romstorfer a executat lucrări de restaurare, reconstruind turla principală ce amenința să se prăbușească. Notele și fotografiile realizate de acesta au rămas principalele documente de arhivă care atestă forma originală a lăcașului.
Anul 1916 a adus dispariția fizică a edificiului. În timpul primului război mondial, armata austro-ungară a bombardat și a distrus cu dinamită Biserica „Sfântul Procopie” din Bădeuți în timpul unor confruntări militare.
În prezent, din vechiul lăcaș se mai păstrează doar câteva fragmente ale peretelui vestic, amplasate în punctul numit „Vatra satului”, lângă biserica de lemn din cimitirul local.
Monumentul avea un plan treflat de inspirație bizantină, realizat din piatră cioplită, cu o lungime de 22,5 metri. Zidurile exterioare erau susținute de contraforți din cărămidă și decorate cu discuri din ceramică smălțuită policrom.
Interiorul cuprindea fresce de o mare valoare artistică, curățate în anul 1887, printre care se numărau:
- Tabloul votiv cu Ștefan cel Mare și familia sa oferind biserica Mântuitorului
- Un ciclu de 15 scene care detaliau martiriul Sfântului Procopie în pronaos
- Ciclul Patimilor lui Hristos și reprezentări ale Sfinților Militari pe pereții naosului
- Picturi decorative și icoane pe trei registre în spațiul altarului